Traditii cu speranta si noroc in luna martie

Pentru ca primavara calendaristica este pe cale sa ne faca viata mai frumoasa, ne-am gandit sa-ti spunem cate ceva si despre obiceiurile si traditiile lunii martie la noi.

Luna martie era considerata de romani ca fiind prima luna din an si pe 1 martie se sarbatorea anul nou in majoritatea religiilor, pana secolul al XVIII-lea cand calendarul gregorian si cel iulian au inceput sa fie larg folosite in toata lumea. Venetienii impreuna cu rusii l-au celebrat ca atare pana in jurul anului 1800.

In zilele noastre, pentru a sarbatori venirea primaverii, fetele si baietii isi ofera martisoare si poarta in piept sau la incheietura mainii un martisor simbolic, care sa ii apere de farmece. Luna martie e cunoscuta in folclor ca luna farmecelor, caci acum apar multe plante care se spune ca sunt ingrediente folosite in vrajitorii.

Traditional, martisorul se poarta toata luna, pana canta cucul, dupa care se agata pe primul ram inflorit de cais, zarzar sau cires, ca sa iti mearga bine tot anul. Se crede ca cei care il poarta sunt protejati de catre soare impotriva blestemelor.

Legenda martisorului spune ca acum multi ani soarele s-a intruchipat intr-o tanara foarte frumoasa si focoasa care obisnuia sa coboare pe pamant la inceputul fiecarei primaveri, adica la inceput de luna martie. Insa, intr-un an, nu a mai aparut. S-a dus vestea ca a fost rapita de un zmeu mare si urat, care a prins-o si a incuiat-o in temnita palatului sau.

A fost jale mare printre pamanteni, dar in cele din urma s-a gasit un tanar curajos care s-a hotarat sa salveze soarele si sa aduca pamantenilor sfarsitul iernii. Calatoria lui pana la palatul zmeului a durat 3 anotimpuri lungi.

Intr-un final, tanarul a gasit zmeul si a inceput sa se lupte cu el. Flacaul l-a invins in cele din urma pe zmeu, eliberand soarele, dar a fost ranit, varsandu-si sangele in zapada. Soarele a urcat din nou pe cer si, in locurile in care zapada s-a topit, au rasarit ghioceii albi. In amintirea curajului lui, pamantenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri – unul alb si unul rosu.

Romanii sunt bogati in legende si traditii.  Pe langa luna decembrie, luna martie este cea mai plina de povesti si superstitii. Dupa martisorul de 1 martie, romanii isi aleg o baba care poate prevesti daca anul va fi bun sau nu.

O legenda din timpul dacilor, mai contemporana cu noi decat cu perioada in care soarele mergea pe pamant, vorbeste de baba Dochia. Cea mai populara poveste o pune pe aceasta batranica pe munte cu turma de oi fiind surprinsa de un ger naprasnic.

Povestea este insa si mai complexa, se pare ca inocenta Dochiei era o prefacatorie.

In batrani se spune ea ar fi avut un fiu, pe care-l chema Dragobete, care s-a casatorit impotriva vointei ei. Pentru a scapa de nora nedorita, intr-un an de 1 martie, a trimis-o pe munte ca sa culeaga fragi prin zapada.

Lui Dumnezeu i s-a facut mila de ea si i-a oferit fructele. Cand fata s-a intors acasa, Dochia vazand fragii si crezand ca a venit primavara, si-a pus cele noua cojoace si a pornit cu turma de oi la munte.

Insa fiind inceput de martie, vremea era foarte schimbatoare - cand burnita si era frig, cand era senin si cald. Baba Dochia a inceput sa isi dea jos cate un cojoc, fie din cauza burnitei care il uda si il facea prea greu, fie din cauza caldurii.

Tot asa pana cand nu a mai avut nici un cojoc. In acea zi, Dumnezeu a trimis o ninsoare si un ger naprasnic care a inghetat-o pe baba impreuna cu oile sale si le-a transformat in stanci. Se zice ca aceste stanci pot fi admirate acum pe masivul Ceahlau.

Din acel timp si pana in zilele noastre, perioada dintre 1-9 martie este cunoscuta ca zilele babelor. Un obicei popular este ca oamenii sa isi aleaga o baba pentru a anticipa in functie de starea zilei cum le va fi norocul in acel an.

Si cu toate povestile de mai sus in gand, noi va uram sa aveti o primavara minunata, cu inspiratie, belsug si noroc cu carul 

Tu ce baba ti-ai ales?